Pentru mama

 

                                       Multumesc, MAMA!



"Mama, te iubesc
      Si iti daruiesc
      O floare din gradina
      Pentru o buna gospodina."




      Astea au fost primele versuri pe care ti le-am scris, mama! Eram mic, la scoala primara, si iti faceam o felicitare. Doamna Invatatoare ne-a spus sa scriem ceva, nu doar sa desenam. Asa ca am scris acele 4 versuri, care pe-atunci sunau incredibil. Anul trecut am scris o poezie...lunga, de care sunt mandru cum a iesit. Tin minte ca am muncit ceva la ea, imi era greu sa ma exprim, parca mi se impotmoleau ideile in minte. Imi era greu de fiecare data, atunci cand voiam sa scriu ceva despre tine. Chiar si acum, de asta am un inceput mai "stangaci" la acest articol. Imi doresc atat de mult sa iti placa ceea ce scriu despre tine, incat imi e foarte greu.
     Pe vremea in care eram la gradinita, iti cantam. Acel "De ziua ta, mamico" zis cu vocea si dragalasenia unui copil de 5 ani, te facea sa plangi. Plangeai de bucurie, mai ales cand iti zambeam si apareau in obrajori acele gropite. Si poate ca eu nu intelegeam de ce plangi... poate nici acum nu stiu.
     Astazi, voi incerca sa fac ceva diferit. "Ma voi lasa dus de val", voi scrie tot ce imi vine in minte. Pentru ca ti-am scirs versuri, ti-am cantat, ti-am desenat, ti-am daruit flori, dar niciodata nu ti-am scris o "scrisoare".
     Sper ca vezi asta, sunt sigur ca vezi asta, te voi face sa vezi asta. Si o sa iti spun cat pot de sincer: Da, mama, TE IUBESC!  Stiu, nu ti-am mai zis-o demult. Probabil pentru ca acum am crescut, am 15 ani, nu se cuvine sa iti mai spun asa ceva. Si imi pare rau, mama! Imi pare rau pentru tot, pentru momentele in care m-am comportat cum nu trebuie cu tine, pentru momentele in care nu am bagat de seama tot ceea ce spui, pentru acele clipe in care nu-ti raspundeam la telefon, iar tu iti faceai griji pentru mine. Iarta-ma pentru momentele in care te faceam sa te stresezi, desi nu meritai, mama. Meritai sa te simti bine, sa te fac sa radiezi de fericire. Imi pare rau pentru momentele in care te trezeai la miezul noptii, sa-mi atingi fruntea, sa te asiguri ca sunt bine. Stiu ca la un moment dat, nu voi mai primi acel ceai cald in miez de noapte, acea patura care sa ma incalzeasca, nu voi primi acea imbratisare care sa ma imbarbateze, sa ma faca mai puternic. Iarta-ma, mama, ca nu observ momentele in care esti suparata, ca le tratez poate de multe ori cu nepasare. Iti multumesc, mama, pentru fapul ca tu cand ma vezi suparat, ma asculti. Esti dispusa sa ma asculti. Ma sfatuiesti. Indiferent de cat de copilaros sunt, indiferent de ce suparari am, tu ma asculti. Si ma asculti. Esti acolo pentru  mine cum nimeni nu e, chiar daca eu nu vad asta. Si da, esti "cea mai buna prietena a mea". Pentru simplul fapt ca esti acolo mereu, tie pot sa iti spun orice, oricand si oricum. Tu ma iubesti. Tu ma iubesti cu adevarat, si ai face orice sa ma vezi pe mine fericit. Indiferent de stuatia ta, indiferent de cum te simti, tu ai vrea ca eu sa fiu fericit. Sa ma vezi zambind, sa ma vezi implinit. Ai vrea sa stii ca am un viitor, ca voi face ceva cu viata mea, ca nu voi sta si ma voi uita in gol. Tu vrei ce e cel mai bun din mine, tu ma cunosti cel mai bine, tu ma simti, mama. Tu ma simti, tu iti dai seama ca sunt suparat fara chiar sa iti spun, tu iti dai seama ca avem nevoie de acel umar pe care trebuie sa ma sprijin. Esti acel prieten de nadejde, care face totul doar pentru binele meu. Tu vrei sa ma inveti, vrei sa ma inveti doar ce e bine. Vrei sa ma vezi ca fac ceea ce e bine, ceea ce imi place, si iti multumesc pentru asta. Pe tine nu as vrea sa te dezamagesc, crede-ma. Vreau sa te fac fericita, asa cum ma faci si tu. As vrea sa te fac mandra, sa fii mandra ca sunt copilul tau. Mi-as dori sa traiesc mereu clipa in care intru pe usa cu zambetul pe buze, si iti zic "Sarut-mana.". Vreau sa te vad mereu zambind, asteptandu-ma sa intru pe usa. As vrea sa crezi ca da, eu voi fi bine. M-ai educat prea bine, ai avut prea multa grija incat sa o dau in bara chiar acum. Si iti multumesc, mama. Si voi incerca, pentru tine, sa nu o dau in bara. Iti multumesc ca m-ai invatat sa fac ce e bine, sa discern ce e rau de ce e bine, m-ai invatat sa ma descurc, m-ai invatat sa fiu eu. MULTUMESC, MAMA, pentru tot. SI IARTA-MA, pentru tot. Multumesc ca m-ai invatat sa ridic capul sus, sa merg inainte, indiferent de obstacole. Tu ma faci sa cred ca pot face orice. Iti multumesc ca m-ai crescut, si ai facut-o bine. Ar mai fi multe de spus, dar mai pastrez si pentru la anul. Desi, ar trebui sa iti spun aceste lucruri...in fiecare zi.
 


                                       


                                               Si daca nu ai inteles foarte multe din acest articol, trebuie sa intelegi ca: Te iubesc, mama! Si iti multumesc pentru tot, si vreau sa ma ierti pentru tot. 

            Multumesc, mama!


   

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Faţă-n faţă..

Frumosul ce ne inconjoara...

În mijloc de Primăvară