Blogul lui Daniel

       Desi in luna Martie a anului acesta nu as fi crezut ca o  sa ma laud cuiva ca sunt blogger, acum ma bucur ca sunt blogger. Sincer! Pentru mine e o mandrie!      Anul acesta, pe blog, a fost unul bun. Pentru mine anul 2016 a fost  unul bun. Adica am inceput sa imi exteriorizez sentimentele pe acest blog incepand cu luna Martie. Cand eu, un blogger inegalabil in Romania, mi-am inceput cariera. "Inegalabil". Si pot sa spun ca sunt la inceput. Dupa 9 luni- 9 LUNI- inca sunt la inceput. Suna ciudat, dar avand in vedere ca lumea de astazi nu mai citeste, eu si blogul meu suntem multumiti cu cele 192 de persoane care ne urmaresc pe Facebook. Un numar bun, avand in vedere ca am muncit foarte mult. As fi putut sa termin anul cu 50, 100. Dar nu. Eu termin anul cu peste 190.  Martie a fost luna in care intrebarile stateau in capul meu. "cum sa fac sa ma apuc?" "oare o sa aprecieze lumea ce scriu?" "mai bine mi-l sterg"  "oare sa pun si compu

                                A Craciuniza inseamna A IUBI    Incepem  cu sfarsitul. Da. Probabil nu e literar ce spun, dar daca lumea a reusit sa intoarca pe dos o Sarbatoare, de ce sa nu pot si eu sa intorc pe dos un text despre aceasta Sarbatoare? Incepem cu Incheierea, apoi urmeaza Cuprinsul si apoi Introducerea.         Craciunul e atunci cand stai cu familia la masa si discutati linistiti pe melodia unor colinde. Craciunul e euforia ta de a desprinde fundita cadourilor pentru a vedea ce se afla in ele. Si la fel ca un cadou, nu fatada Craciunului conteaza, ci ce e in mijlocul, in centrul acestei sarbatori. Adevaratul sens al Craciunului. Iubirea.         Craciunul e iubire.            A Craciuniza inseamna a darui si a iubi.         Ce e Craciunul?      Nu.         Craciunul nu e despre a fi sau nu imbracat cu zorzoane si alte fite la moda acum. Craciunul nu e despre: Hmm. Hai sa imi pun o caciulita in cap si sa fac o poza. Adica daca ar fi asa, cred

                                            Dorel de 1 Decembrie      Prima zi de iarna. Fulgii isi fac aparitia si zburdă căzând din puful de pe bolta cerească. Natura intra la un somn dulce de iarna, dar nu fara sa salute Romania si sa ii urmeze "La multi ani!".        Dorel se trezi. Isi freca ochii, si isi deschise televizorul pe Disney. Imediat mama sa intra in camera si cu un entuziasm extrem de ciudat ii spuse:      -La multi ani, Doreeeel! Si il pupăci de n-avea aer.     Dorel se sterge pe obrajii pupaciți de maica-sa si ii spuse confuz.       -Mama... hai sa avem o discutie serioasa. Inteleg ca imbatranesti, ca începi sa ai părul alb si sa iti pierzi memoria, dar totusi... chiar asa? Sa uiți când m-ai nascut?? tipa Dorel de rămase fara aer.       -Măi băiete. Asculta si nu mai comenta! Azi e ziua ta!        -Mm. a.... Nu. Mai bine il chemăm pe tata. Tataaaaaaa!       - Ce e ? Iar va certați?         - Imbraca-te si hai sa o ducem pe mama la spital

                                       De ce iubesc Romania?       De ce iubesc Romania? Sau mai bine zis... iubesc Romania?      Da, iubesc Romania. Iubesc ROMANIA! Nu  iubesc politicienii, nu iubesc statul, nu iubesc lucrurile nedrepte facute in aceasta tara, nu iubesc hotia, nu iubesc oamenii care ne batjocoresc desi sunt si ei romani... pur si simplu iubesc Romania. Iubesc Romania si spiritul nostru, al romanilor, de a ne ridica atunci cand cadem.       Inca din istorie noi, un popor latin, din sangele lui Decebal si a lui Traian, din sangele lui Burebista, ne-am dus gloria si suprematia mentalitatii noastre, pe care nimeni nu o are si pe care nimeni nu ne-o poate lua, mai departe.  Si pe nimeni, dar pe nimeni nu am lasat sa calce cu  piciorul pe camp romanesc. Iar atunci cand s-a intamplat, am ridicat capul sus, asa cum mereu am facut si i-am alungat...       Dar acum, acum s-ar putea sa ne pierdem mentalitatea si gandirea pe care doar noi, romanii o avem. Care ga

                                                                     O scanteie      O scanteie cat 64 de vieti,      O scanteie care a aprins.... pereti.      Apoi un foc. Un foc mare, prapastios      Un foc  ce nu prevedea ceva frumos.      O mare de oameni se inghesuie spre usa.      O mare de oameni ce parea a fi condusa      De-un aer rece,  pe care si l-ar fi dorit      In mijlocul lor sa se fi oprit.      Deasupra o bolta de foc statea sa cada,      Dar ei mergeau inainte, desi nu puteau sa  vada.      Strigau si intindeau cate o mana      Pentru ca nu voiau ca acolo ei sa ramana.      Ieseau deodata, teleghidati...      Unii, deja, la cer erau plecati.      Altii tipau dupa ajutor.      Iar altii isi spuneau: "Gata, eu o sa mor."      Dar vin niste eroi      Care scot oameni, cate doi.      Ii intind pe asfaltul rece...      Deja erau vreo... zece.       Cu oameni in brate ei inca mai ies,       Sunetul de ambulanta se aude tot mai des.

   Intr-o lume subreda, care abia se mai tine pe picioare, intr-o lume care e cufundata intr-o negura lipsita de bunatate, o lume care se ineaca parca in orbire, intr-o lume in care multi incearca sa ajunga la mal, sa scape din marea de rautate, dar li se impotmolesc picioarele, li se opreste motorul.. Si astfel nu mai reusesc sa il porneasca, ci se scufunda o data cu algele, o data cu toata bunatate, iubirea depusa in ani si ani de incercari, se cufunda intr-un rau infinit, iar de acolo, nu mai poate scapa nimeni. Ei bine, in aceasta lume subreda, exista oameni care au supravietuit.. iar ei.. iubesc!         Exista oameni care iubesc. Iubesc orice, incepand de la cel mai mic colt de hartie pana la cea mai frumoasa iubire. Iubirea fata de persoana draga tie. Sunt oameni care iubesc totul. Si nu, nu ma refer doar la copiii mici. Nu. Exista oameni nevazuti, neimportanti poate pentru altii, care nu sunt cine stie ce vedete, carora daca le ceri un pix anume iti vor raspunde cu: &q

                                     Dorel in prima zi de scoala  E luni. 12 Septembrie. Minunata zi de 12 Septembrie. O zi in care TOTUL e atat de monoton... O zi in care te trezesti cu dureri de cap, de parca ai avut cosmaruri. O zi in care pui mana pe ghiozdanul care era si el in vacanta si il atarni de-un umar, de proba. Iar apoi il pui jos, te imbraci frumos si pleci. Dar Dorel nu e suparat.     Dorel abia s-a trezit dintr-un somn cu vise foarte atragatoare. Pentru ca si fetele din vis erau foarte atragatoare. E ora 9 si 15 minute. Dorel isi lua laptopul si il punea pe picioare. Intra pe Facebook, pe Youtube pentru a se mai uita la niste videoclipuri ale unor vloggeri, cand dintr-o data a avut o revelatie. Azi era o zi mare. Dar nu stia ce zi era. Se gandi el asa si isi dadu seama ca e Luni. Dar de ce simte el ca e o zi asa de mare?    " Ba. Ce e azi?" isi zise el in minte.  "Sa fie vreo sarbatoare? A daaaa.. E Sfanta Maria! Ba nu. Aia a fost acum cateva zi

                                                                           Ce a facut Daniel vara aceasta   Haalllloooo   Deci incep articolul asta cu un anunt. M-am hotarat saaaaaaaaaaaa.... tam tam pam pam...  *muzica pe fundal*... sa mai am o zi de postat in afara de Vineri... sau ceva de genul.   Ce inseamna asta? Inseamna ca voi avea o anumita "serie" numita "Aventurile lui Dorel". Pentru ca, dupa cum stiti cei care ma urmaresc de ceva timp, am avut o postare "Dorel si teza"... Da, aia de canta Mediana:" Medi Mediana e numele de cod..                           Alerg prin triunghi dupa tot ce-i hot [...]". Si mi-a placut mult postarea aia. E muncita si am zis sa incerc sa mai fac. Ou da.   Nu stiu exact in ce zi o sa postez articole din aceasta "serie" dar o sa fie... nu stiu nici cand o sa am timp dar.... dar. In caz ca nu va amintiti articolul "Teza nu e un monstru" adica "Dorel si teza" las aici

                                                  Am incredere in tine                In articolul de astazi o sa va vorbesc despre incredere.... Vaaai cum am inceput. De multe ori incep cu " Bun... Deci.." sau ceva de genul. Dar astazi o sa fiu diferit. O sa vorbesc si eu mai literar. Ca totusi trec in clasa a 8-a si la examen nu o sa incep demonstratia unei specii asa: "Bun. Deci opera epica este opera literara ... " sau "Omg si sa vezi final...". Nu. Trebuie sa vorbim o romana pur romaneasca.          Un copil de 6 ani a venit la mine. Eram prieteni de ceva timp. Eu, un adolescent de aprope 14 ani sunt prieten cu un copil de 6 ani. Dar totusi, acest baietel firav, care este atat de simpatic incat vrei sa stai cu el toata ziua, stie sa fie un bun prieten. O face mai bine ca mine.         In ziua respectiva era ora pe la care soarele isi pierde din putere... trebuia sa se duca sa manance. Cand a venit si l-a luat matusa.. el a zis ca isi lasa mot

                                             Povestea lui                                                     Adica e a mea dar e despre el si de asta am numit-o asa         -Da, sunt gelos. Sunt gelos dar... dar nu stiu daca o fac cu intentie. E ceva in mine care nu vrea sa ma paraseasca... sau sa TE paraseasca. Habar nu am. Sunt destul de confuz. Stiu doar ca atunci cand te vad cu altcineva simt ceva. Si nu e gelozie, e ceva provocat de gelozie. Sau... e gelozie? spuse el in timp ce se aseza usor pe banca, si se gandea. Arata confuz... atat de confuz.      Nu inteleg de ce aceste oua sunt geloase. Adica orice ar fi... ele vor ajunge omleta in tigaia mamei.     -Nu stiu ce vrei de la mine. Fii tu singur acolo gelos, dar pe mine lasa-ma in pace! Nu mai simt nimic pentru tine. A fost frumos dar acum nu mai e.  spuse ea incruntandu-se foarte ciudat. Ea s-a intors si a plecat. Uitand de el, de clipele petrecute impreuna... Uitand de tot. *lacrima*         El si-a dat seam

Ce sa faci vara asta?    Deci vara asta e vara schimbarilor. Adica nu stiu altii ce vor sa faca, dar eu trebuie neaparat sa fac o schimbare in viata mea. Si asta pentru ca m-am saturat de verile alea in care tot ce faceam era sa stau pe telefon si atat. Iar pe la inceputul lui septembrie ma apucam si eu de teme.     Vara asta vreau sa fie speciala. Nu stiu de ce, dar vreau sa fie vara aia in care creezi amintiri faine. Poate pentru ca mai am un an si dau examenul de capacitate. Habar nu am...    Bun.. sa inceapa lista cu activitati:  1. Ok, deci o sa ti se para ciudat ce spun, dar vara asta trebuie sa citesti. Adica neaparat trebuie sa faci asta. Gen in loc sa stai pe telefon, mna nu stiu, deschide o carte. Adica serios nu te doare mana daca tii o carte de 150 de pagini.   2. Sa stii ca daca iesi afara cu prietenii, nu o sa te topesti. In cel mai rau caz faci insolatie, te trateaza mama ta cu niste chestii si gata. Poti iesi din nou cu prietenii. 3. Mai f

                                                Carti de vacanta...         Bun, deci... de maine incepe vacanta. Vacanta de vara. Da, da.. vacanta aia care trece atat de repede incat nu iti dai seama. Vacanta aia in care spui ca te plictisesti, si ca vrei sa incepi scoala, iar dupa o zi de scoala te plangi ca de ce nu e mai lunga vacanta asta.      Dar sa stii ca vacanta nu e atat de rea, daca citesti. Wow, am zis asta. Cred ca se intampla ceva cu mine.. si stiu ce se intampla. Am dat de elefant.ro ... Un site care, pe mine, un adolescent sau un copil de 13 ani, cum vreti voi, a reusit sa ma motiveze sa citesc vara aceasta mai mult ca oricand. Nu stiu cum dar a reusit. Am intrat pe site, iar primul lucru pe care l-am facut a fost sa intru la carti, deoarece l-am auzit pe fratele meu cand a zis ca si-a dat comanda de carti... Si am inceput sa caut. Era seara, asa ca mi-am facut un plan, urmatoarea zi fiind gata sa dau comanda. *am observat ca am repetat de 2 ori cu

                                                        Copilaria...       Mda.. nu stiu ce sa scriu. E greu... e foarte greu sa vorbesti despre copilarie. Mai ales daca nu o mai ai. Nu o mai ai in suflet... pentru ca ai pierdut-o... ai dat-o afara. "Eee.. sunt prea matur de acum ca sa o mai imbratisez pe mama, ca sa il mai îmbrățișez pe tata. Doar copiii mici fac asta!" Ei, serios? Dar de 1 Iunie cum de ai reusit sa fii copil? Ma rog, orice ai spune, eu cred ca... inca.. nu ai dat afara copilaria. A mai ramas cu un piciorus in sufletul tau si se intreaba: "Ma mai vrea sau nu? Ca sa stiu si eu ce fac."      Toti suntem copii!             Oricand, oriunde, la orice ora...oricine! Da. Oricine! Chiar si adultii. Si ei sunt niste copii. Incercati sa va detasati de tot. De griji, probleme, de tot. Sa uitati de teme, de examene, de  sesiuni, de facturi...de tot! Nu e asa de greu. Pur si simplu trebuie sa dansezi  de bucurie, sa fi

                                                                                                        Dorel si Teza      -Uneori ma intreb de ce teza a devenit un monstru pentru copii. Adica, e doar un examen al vietii, un prag pe care trebuie sa il treci. Nu e un Hulk care vine, te ia de picior si te izbeste de pamant. Nu. E un iepuras dragalas care.... se transforma intr-o rozatoare enervanta. Dar nu e un monstru. De ce tremuram atunci cand o avem in fata? Tu esti de vina pentru ca nu ai invatat pana acum! isi spuse Dorel in minte. Daca deschizi caietul de matematica... din nou... daca il deschizi, sa nu lesini. Maine ai teza la matematica, ori suntem barbati ori nu mai suntem.        El e Dorel. Dorel, prietenul matematicii.... Phaaaaa....  gluma... Dorel e cel care abia stie sa-si citeasca  numele, care abia stie sa calculeze o inmultire, dar care stie sa citeasca inimile fetelor, are joi teza la mate.  Momentan e miercuri, deci mai are timp. Cam asa ar gandi el. 

                    Pastele din anul 2016           Imi cer scuze de pe acum daca acest articol vă va deranja intr-un fel. Ceea ce am scris eu aici este doar parerea mea asupra Pastelui din 2016. Iar daca nu iti place sau daca nu esti de acord, esti liber sa faci ce vrei. Fiecare are dreptul sa se exprime... A, da. Si... te-as ruga sa citesti pana la capat.       Pastele este sarbatoarea mea preferata. Nu pentru ca mananc friptura, ciocnesc oua, , mananc pasca, nu, nu de asta. Bine, si din acest motiv... :) Si pentru ca ne adunam toti in familie si sarbatorim. Si pentru ca primesc dulciuri, si pentru ca atunci cand ciocnim oua, al meu este cel care nu se sparge. Dar in principal pentru ca imi dau seama cat de mult ne iubeste Dumnezeu, incat si-a dat pe singurul Sau Fiu, care a fost rastignit pentru pacatele NOASTRE. Ale mele, ale tale, ale noastre. Imi dau seama cat de puternic este Dumnezeu.       Uffff... nici nu stiu cu ce sa incep. Sunt atat de multe lucruri de

                                                                                         Zambetul iti da aripi...      Uneori simti nevoia sa zambesti, sa razi, sa te gandesti la un lucru si sa razi. Cu siguranta ai avut parte de un moment in care sa razi de unul singur, sau sa te apuce deodata rasul fara sa vezi ceva amuzant sau ceva de genul. Pentru ca nu ai mai ras de o zi, doua sau chiar trei, Iar acest sentiment de fericire s-a  adunat in sufletul tau, si voia sa fie eliberat, dar sufletul tau era inchuiat si nu putea iesi din cauza gandurilor rele ce te macinau, Dar iata-l... a venit, a reusit sa iasa din cuibul de tristete.           Zambetul face parte din viata. Cand cineva iti zambeste iti da o senzatie de bucurie. Si nu zambesti tu, iti zambeste persoana respectiva. Iar tu, in acel moment, simti ca zbori. Uiti de toate. De la un simplu zambet. Un zambet... cat 1000 de cuvinte. Un zambet care te face sa simti cu adevarat ca esti om, care te face sa te simti d