Blogul lui Daniel

                                        Despre FAMILIE Ce este familia? Familia este iubire. Iubirea se gaseste, sau ar trebui sa se gaseasca in familie. Imi e destul de greu sa vorbesc despre asta, poate pentru ca pur si simpu familia nu se poate explica in cuvinte. Familia se explica prin dragoste si... atat.    La fel ca anul trecut, voi scrie despre un eveniment: Marsul pentru viata! Marsul pentru familie! Voi spune acelasi lucru:  "Pentru viata, pentru femeie, pentru familie". De ce? Pentru ca viata este ceva de nedescris, femeia trebuie respectata si iubita, iar familia trebuie pretuita!   Ce ar fi VIATA fara familie?  Fara o mama care sa-ti fie alaturi si la bine si la greu? Fara un tata care sa te sprijine?  Ei bine, daca stam sa ne gandim... unii oameni chiar nu au o MAMA. Pentru ca in vremurile de azi e usor... e usor sa-ti lasi copilul in voia sortii, in vantul lumii, in gerul lumii si sa spui: "Ce-o fi de el, o fi."  Dar oare mama ta, care ti-a

                  #1andeBlogulluiDaniel   1 an. 1 an de Blogul lui Daniel. Nu mi-am imaginat ca va trece atat de repede. Adica... acum un an scriam primul articol de pe blog- "Blogul meu"  http://danielradublog.blogspot.ro/2016/03/blogul-meu.html . Foarte ingenios Daniel, foarte ingenios. "Diferite chestii".  O Doamne. Cum sa numesti un articol in care vorbesti despre blogul tau? "Blogul meu"... normal! Stiu ca am zis undeva ca voi avea postari regulate. Mda... pai pe atunci era vremea in care nu eram clasa a opta si nu aveam un Examen in vara. Deci, in apararea mea... spun ca nu am timp. Dar voi incerca, macar pana cand ma voi reapuca de invatat pentru examen (gata cu simularile), sa postez regulat.       *Observati, va rog, faptul ca am schimbat "designul" blogului. Asa...ca un cadou. Multumim celor care se ocupa de aceste lucruri pentru ca au mai adaugat lucruri noi pe partea de design.*     Primul meu articol consi

                                         Versuri pentru mama       Înainte de a citi aceasta poezie... adu-ţi aminte ca astăzi este ziua cele ce ţi-a dat viaţă. Este ziua celei ce atunci cand toţi te-au lăsat baltă... a ramas lângă tine. La mulţi ani, mama! 9 luni m-ai purtat in pântece, iar eu o viaţă de voi purta în suflet!      Te-aş putea compara cu luna de pe cer      Sau cu soarele ce arde in năprasnicul ger...      Aş putea să-ţi spun că esti floarea ce-mi dă culoare vieţii      Şi că zâmbetul tău e ca peisajul dimineţii.      Mi-e aşa de greu cuvintele să mi le găsesc      Dar totuşi... eu vreau să-ţi mulţumesc      Din inima mea să-ţi spun că te iubesc      În timp ce ochii smulşi din soare ţi-i privesc.     Mă gândesc la momentul în care     Timpul te va lua cu nepăsare...     Oare atunci când nu vei mai fi     Eu... pe cine voi iubi?      Cine mă va mângâia pe obraz?      Cine mă va ajuta într-in necaz?      Mămico dragă... mi-e teamă să nu te pierd î

                        A sosit primăvara     Iată! A iesit primul ghiocel!     Şi şi-a dat jos zăpada de pe el!     Soarele arde pământul amorţit     Păsările cântă în codrul amuţit...     Râul sparge gheaţa de deasupra sa     Crengile încep să-şi recapete mantia...     Da! A sosit primăvara!     Şi sper că a răsărit şi-n inima ta!    Toată natura renaşte,     Florile cu cerul se vor cunoaşte    Vântul va trece, zâmbind...    Iar soarele vesnic, privind      Natura cum iese la răcoare,    Va mângâia păsările ce se văd în zare...    Le va îndruma până vor ajunge în cuibul lor    Până când vor cânta cu altele-n cor.    Cât despre al tău drag suflet...    Va renaşte când pe faţă vei schiţa un mic zâmbet...