Dorel de 1 Decembrie
Dorel de 1 Decembrie
Prima zi de iarna. Fulgii isi fac aparitia si zburdă căzând din puful de pe bolta cerească. Natura intra la un somn dulce de iarna, dar nu fara sa salute Romania si sa ii urmeze "La multi ani!".
Dorel se trezi. Isi freca ochii, si isi deschise televizorul pe Disney. Imediat mama sa intra in camera si cu un entuziasm extrem de ciudat ii spuse:
-La multi ani, Doreeeel! Si il pupăci de n-avea aer.
Dorel se sterge pe obrajii pupaciți de maica-sa si ii spuse confuz.
-Mama... hai sa avem o discutie serioasa. Inteleg ca imbatranesti, ca începi sa ai părul alb si sa iti pierzi memoria, dar totusi... chiar asa? Sa uiți când m-ai nascut?? tipa Dorel de rămase fara aer.
-Măi băiete. Asculta si nu mai comenta! Azi e ziua ta!
-Mm. a.... Nu. Mai bine il chemăm pe tata. Tataaaaaaa!
- Ce e ? Iar va certați?
- Imbraca-te si hai sa o ducem pe mama la spital ca...- Si Dorel isi subțiază vocea- are probleme cu capu'!!
-Da' ce o facut?
-Zice ca azi e ziua mea.
-Pai e, ma Dorele! zise mama lui.
-Exact, Dorele! E ziua ta!
Dorel isi trase una peste cap. Nu stia ce se intampla. Isi lua inima in dinti si a început sa spuna:
-Mama, tata, sunt foarte sigur ca nu e ziua mea azi!
Maica-sa, in timp ce făcea curat prin camera ii zise:
-Azi e ziua României. Si daca e ziua ei, e si ziua ta!
-Patriotule! tipa tatăl lui, ironic, din coltul camerei.
-POATE CA E ZIUA ROMANIEI, DAR NU E ZIUA MEA!
-Ba da!
-Ba nu!
-Ba da!
-Ba nu!
-Ba nu!
-Ba da! Oh. Iar m-ati încurcat. spuse Dorel.
Deodată lui Dorel ii veni ceva in minte:
- Sa nu îmi spuneti... am vreo sora geamana numită Romania si ati ascuns asta mereu? Ce fel de părinți sunteți?
-Singurul lucru pe care ti l-am ascuns era faptul ca te-am mintit cand am zis ca esti cel mai bărbat băiețel de pe planeta, Dorel!
-Tataaaaa ! Era secretul nostru!
Dorel se ridica din pat si imediat a plecat spre birou. Stia ca acolo are un album cu poze, poate asa le va readuce memoria părinților la loc.
-Mama, tata, aici am facut eu un an.Vedeți ?
-Bine, ma Dorele. Asa e! Hai, ureaza-i României ceva si apuca-te de invatat ca vine simularea... Si taaaare mi-e frică de o nota proasta.
-Mama, ti-am zis! Sunt mai pregătit decat erau dulaii lui Prâslea la pazitul merelor. si o impinse pe mama lui afara din camera.
-Stai putin, Prâslea nu a avut dulai!! striga mama.
- Exact!
Trecu ceva timp, iar Dorel s-a hotărât sa ii facă o urare României . Începuse sa o caute pe "Romania" pe facebook. Dar nu a gasit-o. In schimb a gasit pagini precum: "Iubim Romania" sau altele.
-Tre sa fie frumoasa Romania asta. Oare are iubit? a zis el in gand .
Pana la urma se hotara sa scrie public, pentru toti prietenii.
"Daca o cunoaste cineva pe "Romania" sa îmi dea mesaj pe privat. Am inteles ca e ziua ei si ca nu are iubit.Cine stie, poate vrea unul... ! "
Inainte sa apese pe Enter, Dorel si-a dat seama de ceva!
-Doamne, ce face învățatul din mine. Doamne Fereste! Doamne.. Romania e echipa favorita a tatălui meu. Nu inteleg de ce sunt asa fericiti. Adică... niciodata nu marchează.Era sa fac o prostie.
Trecu ceva timp iar mama lui Dorel spuse:
- Hai! Îmbracă te si hai in oras ca e parada de Ziua României.
Dorel nu înțelegea. Atata spectacol pentru o echipa care nu da goluri?
-UITE MAMA CE FACE INVATATUL DIN MINE. PRIMA OARA AM CREZUT CA ATI INNEBUNIT, APOI AM CREZUT CA ROMANIA E O FATA, APOI CA ROMANIA E ECHIPA FAVORITA A LUI TATA. DAR NU! EA E O VEDETA DIN ROMANIA.
Când a rostit ultima propoziție, Dorel si-a dat seama de ce prostie a zis si a inceput sa lacrimeze. Mama sa a iesit din camera pentru ca si-a dat seama ca fiul ei vrea sa aibă un moment de liniste.
Dorel începu sa vorbească singur:
-Românie, iarta-ma. Toata vremea asta, nu am stiut cine esti. Am crezut ca esti o fata, ca esti un club de fotbal, ca esti o vedetă. Dar un lucru nu am crezut. Nu am crezut, pentru ca sunt un zăpăcit si am simulări si ma gândesc doar la fete, nu am crezut ca esti tara mea in care m-am nascut. Dar, stii ce? In ciuda tutor faptelor si problemelor si defectelor tale, cauzate de alți oameni cărora nu le pasa de tine ci vor doar sa te exploateze, eu te iubesc. Te iubesc si o spun in gura mare. Nu mi-e rusine, Românie! Pentru ca esti țara mea, fie buna fie rea, si de aceea ar trebui tuturor sa ne fie rusine ca ne gândim la orice altceva, dar la Romania... ba!
Dorel isi sterse puhoaiele de lacrimi de la ochi, isi puse in piept tricolorul si cu mana pe inima striga: Te iubesc si iti multumesc ca exist. Iti multumesc ca m-ai facut puternic de mic, m-ai ajutat sa zâmbesc si sa nu ma dau batut niciodata. Iarta-ma ca poate te-am batjocorit. Dar acum mi-am dat seama ca un nume atât de simplu ca "Romania " merita iubit. Si pleca spre parada.
Multumesc ca ati citit . Iertati-l pe Dorel. E zăpăcit de la cat a invatat pentru simulare. Like si share daca ti-a placut!
Comentarii
Trimiteți un comentariu